Queendi’s Blog

Just another WordPress.com weblog

Luceafarul Noiembrie 27, 2010

Filed under: poezii — queendi @ 2:21 am
Tags: , ,

Tu-mi cei chiar nemurirea mea
În schimb pe-o sarutare,
Dar voi sa stii asemenea
Cât te iubesc de tare;

Da, ma voi naste din pacat,
Primind o alta lege;
Cu vecinicia sunt legat,
Ci voi sa ma dezlege.(…)

Caci unde-ajunge nu-i hotar,
Nici ochi spre a cunoaste,
Si vremea-ncearca în zadar
Din goluri a se naste.

Nu e nimic si totusi e
O sete care-l soarbe,
E un adânc asemenea
Uitarii celei oarbe.

De greul negrei vecinicii,
Parinte, ma dezleaga
Si laudat pe veci sa fii
Pe-a lumii scara-ntreaga;

O, cere-mi, Doamne, orice pret,
Dar da-mi o alta soarte,
Caci tu izvor esti de vieti
Si datator de moarte;

Reia-mi al nemuririi nimb
Si focul din privire,
Si pentru toate da-mi, în schimb
O ora de iubire…

Din chaos, Doamne,-am aparut
Si m-as întoarce-n chaos…
Si din repaos m-am nascut,
Mi-e sete de repaos.

Hyperion, ce din genuni
Rasai c-o-ntreaga lume,
Nu cere semne si minuni
Care n-au chip si nume

Tu vrei un om sa te socoti,
Cu ei sa te asameni?
Dar piara oamenii cu totii,
S-ar naste iarasi oameni.

Ei numai doar dureaza-n vânt
Deserte idealuri
Când valuri afla un mormânt,
Rasar din urma valuri;

Ei doar au stele cu noroc
Si prigoniri de soarte,
Noi nu avem nici timp, nici loc,
Si nu cunoastem moarte.

Din sânul vecinicului ieri
Traieste azi ce moare,
Un soare de s-ar stinge-n cer
S-aprinde iarasi soare;

Parând pe veci a rasari,
Din urma moartea-l paste,
Caci toti se nasc spre a muri
Si mor spre a se naste.

Iar tu, Hyperion, ramâi
Oriunde ai apune…
Cere-mi cuvântul meu dentâi
Sa-ti dau întelepciune?

Vrei sa dau glas acelei guri,
Ca dup-a ei cântare
Sa se ia muntii cu paduri
Si insulele-n mare?

Vrei poate-n fapta sa arati
Dreptate si tarie?
Ti-as da pamântul în bucati
Sa-l faci împaratie.

Îti dau catarg lânga catarg,
Ostiri spre a strabate
Pamântu-n lung si marea-n larg,
Dar moartea nu se poate…

Si pentru cine vrei sa mori?
Întoarce-te, te-ndreapta
Spre-acel pamânt ratacitor
Si vezi ce te asteapta.(…)

Dar nu mai cade ca-n trecut
În mari din tot înaltul:
Ce-ti pasa tie, chip de lut,
Dac-oi fi eu sau altul?

Traind în cercul vostru strâmt
Norocul va petrece,
Ci eu în lumea mea ma simt
Nemuritor si rece.

~Mihai Eminescu~

 

Februarie 21, 2009

Filed under: poezii — queendi @ 9:53 pm
Tags:

Ne uităm triști înapoi

Și vedem doar fluturi moi,

De-abia lopătînd prin aer;

Roua-i grea, crinul e fraier

Și izvorul parcă plînge,

Picurat c-un proaspăt sînge

Și albastru, de balaur

Ce-și spală solzii de aur…

flight

 

joc Februarie 14, 2009

Filed under: poezii — queendi @ 8:54 pm

Un joc de-a baba-oarba,copilaresc de tot.Cu ochii legati,cuprinzi in brate copaci,crezand c-ai prins-o,si-i auzi rasul aiurea;fugi iarasi intr-acolo, urmarind zvonul rasului neastamparat;te-ncurca fiindca uneori rade cu buzele inchise,te-ntorci,prinzi alt copac,si o auzi razand in alta parte;si deodata iti cade singura in brate,cu rasul dintilor albi,care te orbeste,scotandu-te din plinul intuneric de pana atunci.

Ionel Teodoreanu – „La Medeleni”

1298

 

A fost in pesteri un batran balaur… Februarie 10, 2009

Filed under: poezii — queendi @ 6:39 pm
Tags:

A fost în pesteri un bătrîn balaur

Ce clipocea peste grămezi de aur,

Si vrafuri de argintării verzui

De timpul ce-si punea pecetea lui,

Si cocoloase de smarald cît oul,

Si perle roz, rotunde ca popoul

Femeilor cu carnea-mbujorată

De pofta ce le mistuie deodată

Cînd văd adulmecînd vioi prin iarbă

Cîte-un Pitic cu nasul ros si barbă…

Dînsul gemea si astepta tînjind

Să il salveze Zîna cu Ghivint!

~Emil Bruamru~

fallensnowjohnrowe

 

Februarie 9, 2009

Filed under: poezii — queendi @ 7:52 pm

Ce îndelung, pe metereze, trîmbițează

Venirea fluturilor mari ca pe-o năvală,

Lin cotropindu-ți trupu-n pielea goală,

Cu coapsele și sînii prinși în plase,

Făcute de paianjeni, din mătase,

În ochiuri cît mai trainice și dese

Prin care vechi balauri să-și îndese

Limbile lungi, și fragede, și calde,

Lingîndu-ți strălucirea din smaralde,

Și din topaze, și, fără rușine,

Dulcile locuri ascunzînd rubine…

~Emil Brumaru~

 tarot01the-fool

 

 

 

 

A fost odata un batran balaur… Ianuarie 30, 2009

Filed under: poezii — queendi @ 4:28 pm
Tags: ,

A fost odata un bătrîn balaur
 
Cu sapte capete si o lalea

Pe care unei zîne o tot da,

Înnebunit de părul ei de aur,

Ca să se joace lîngă o cismea

Cu dînsa, tolonită pe tafta,

În timp ce apa vesnic picura…

Treceau furnici în siruri lungi, compacte,

Conduse spre secretul musuroi,

Unde regina lor după dulci acte

De-amor clocea-n răsfături ouă moi;

Izvoarele se bîlbîiau pe prunduri

La gurica fundului de nimfă

Ce îsi spala podoaba-n apa simplă,

Pîndită de piticii-n rînduri-rînduri

Veniti să o slăvească-n vechi hîrtoage

Si-n nemurire, albă, să o bage,

Cînd roua zbiară, fluturele rage,

Ciupercile-n otrăvuri cad pe gînduri…

~Emil Brumaru~

 

 cradle1

 

Ianuarie 29, 2009

Filed under: poezii — queendi @ 6:02 pm
Tags: ,

C-un deditel descui în rouă visul…

Într-însul stai întinsă pe-un clestar,

Numeri ciuperci si, lenes, din pieptar

Scoti sînii mici să-i vadă-ntreg cuprinsul;

Balaurii să-si simtă solzii-n flăcări,

Să li se legene în aer, fioroase,

Oh, capetele, sapte, de mătase,

Cu limbile-ntre coapsele ce-ti scăpări,

Iute miscîndu-ti albele picioare,

Calde-n călcîie, reci în unghii lucii,

Si-apoi să te cuprindă ca năucii,

Furîndu-te, prin aer, verzi, să zboare

Ca să te-ascundă-n scorburi si să-ti beie

Licoarea ta cea dulce de femeie…

~Emil Brumaru~

cleopatra